<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
<channel>
<title>Stiri Colectionarul-Roman.ro</title>
<link>http://www.colectionarul-roman.ro/</link>
<description></description>
<language>ro</language>
<item>
<title><![CDATA[Notgeldurile de hârtie româneşti – Notgelduri emise în Arad]]></title>
<link>http://www.colectionarul-roman.ro/stiri/710/notgeldurile-de-hartie-romanesti-%E2%80%93-notgelduri-emise-in-arad.htm</link> 
<description><![CDATA[Cu acest articol înaugurăm o serie în care o să încercăm să prezentăm cât mai multe din bancnotele de necesitate (notgeldurile) emise de diverse localităţi şi persoane particulare pe teritoriul României. Definiţia notgeldurilor cred că este cunoscută de fiecăre colecţionar, sunt obiecte din diferite materiale, cu caracter de monedă şi putere circulatorie pe plan local, emise de autorităţi, diverse instituţii, unităţi militare, persoane private, sau intreprinderi.]]></description>
<pubDate>Fri, 25 Dec 2009 20:56:59 +0200</pubDate>
<guid>http://www.colectionarul-roman.ro/stiri/710/notgeldurile-de-hartie-romanesti-%E2%80%93-notgelduri-emise-in-arad.htm</guid> 
</item>
<item>
<title><![CDATA[Chitanţele de contribuţie la construcţia  Casei Scânteii]]></title>
<link>http://www.colectionarul-roman.ro/stiri/602/chitantele-de-contributie-la-constructia-casei-scanteii.htm</link> 
<description><![CDATA[Casa Scânteii este o impozantă clădire situată în zona de nord a Bucureştiului. Ridicarea clădirii, din stadiul de proiect până la forma finală s-a desfăşurat între anii 1949-1957 (asupra datelor exacte există anumite confuzii), scopul acesteia fiind de a găzdui ziarul oficial al Partidului Muncitoresc Român şi întreaga presă de stat.]]></description>
<pubDate>Sat, 03 Oct 2009 00:56:23 +0200</pubDate>
<guid>http://www.colectionarul-roman.ro/stiri/602/chitantele-de-contributie-la-constructia-casei-scanteii.htm</guid> 
</item>
<item>
<title><![CDATA[O nouă monedă regională în Germania: Hohenlohe Franken]]></title>
<link>http://www.colectionarul-roman.ro/stiri/595/o-noua-moneda-regionala-in-germania-hohenlohe-franken.htm</link> 
<description><![CDATA[Pe lângă moneda unică, euro, un număr din ce în ce mai mare de regiuni din Germania folosesc si un sistem de plată de uz local, "monede regionale", într-un efort de a impulsiona economiile locale. În momentul de faţă, acestea sunt aproape exclusiv Schwundgeld (monedă depreciativă), care îşi pierde valoarea după un timp determinat, astfel încurajându-se deţinătorii să le cheltuie cât mai repede.]]></description>
<pubDate>Sat, 03 Oct 2009 00:26:31 +0200</pubDate>
<guid>http://www.colectionarul-roman.ro/stiri/595/o-noua-moneda-regionala-in-germania-hohenlohe-franken.htm</guid> 
</item>
<item>
<title><![CDATA[Economatul fabricii de tigle si caramizi “Bohn” din Jimbolia]]></title>
<link>http://www.colectionarul-roman.ro/stiri/581/economatul-fabricii-de-tigle-si-caramizi-%E2%80%9Cbohn%E2%80%9D-din-jimbolia.htm</link> 
<description><![CDATA[As vrea sa prezint azi doua jetoane aparute recent care au fost puse in circulatie de fabrica de tigle si caramizi “Bohn” din Jimbolia (in germana: Hatzfeld), Banat.]]></description>
<pubDate>Tue, 29 Sep 2009 18:30:52 +0200</pubDate>
<guid>http://www.colectionarul-roman.ro/stiri/581/economatul-fabricii-de-tigle-si-caramizi-%E2%80%9Cbohn%E2%80%9D-din-jimbolia.htm</guid> 
</item>
<item>
<title><![CDATA[Emisiuni de bancnote in Republica Moldoveneasca Transnistreana ( 1993-2007)]]></title>
<link>http://www.colectionarul-roman.ro/stiri/579/emisiuni-de-bancnote-in-republica-moldoveneasca-transnistreana-%28-1993-2007%29.htm</link> 
<description><![CDATA[Prin decretul din 22 decembrie 1992 al Consiliului Suprem al Republicii Moldovenesti Transnistrene a fost infiintata Banca Republicana Transnistreana. In acel moment pe teritoriul Transnistriei circula o cantitate mare de ruble rusesti emisiunile 1961,1991 si 1992.]]></description>
<pubDate>Tue, 29 Sep 2009 18:17:13 +0200</pubDate>
<guid>http://www.colectionarul-roman.ro/stiri/579/emisiuni-de-bancnote-in-republica-moldoveneasca-transnistreana-%28-1993-2007%29.htm</guid> 
</item>
<item>
<title><![CDATA[O filă din istoria unificării monetare după Primul Război Mondial - Coroanele Lei]]></title>
<link>http://www.colectionarul-roman.ro/stiri/578/o-fila-din-istoria-unificarii-monetare-dupa-primul-razboi-mondial--coroanele-lei.htm</link> 
<description><![CDATA[La sfârşitul Primului Război Mondial, una din priorităţile noilor state independente care au apărut a fost reorganizarea sistemului monetar dominat de haosul post-belic. Tratatul de pace de la Saint Germain semnat la data de 10 septembrie 1919 de către reprezentanţii Austriei şi reprezentanţii diplomatici ai 17 state prevedea în articolul 206:]]></description>
<pubDate>Tue, 29 Sep 2009 18:13:18 +0200</pubDate>
<guid>http://www.colectionarul-roman.ro/stiri/578/o-fila-din-istoria-unificarii-monetare-dupa-primul-razboi-mondial--coroanele-lei.htm</guid> 
</item>
<item>
<title><![CDATA[Guldenii de necesitate de la Timisoara din 1849]]></title>
<link>http://www.colectionarul-roman.ro/stiri/146/guldenii-de-necesitate-de-la-timisoara-din-1849.htm</link> 
<description><![CDATA[In primavara anului 1849 autoritatile timisorene se asteptau sa fie asediate de trupele revolutionare unguresti conduse de generalul Bem Iosef. Dupa operatiunile intreprinse de trupele generalului Perczel Mor in martie-aprilie, fortele sarbesti au fost nevoite sa se retraga la sud de raul Drava, iar generalul Bem s-a indreptat spre Timisoara.
Pentru achizitionarea celor necesare unui asediu de lunga durata, garnizoana austriaca din oras, care numara aprox. 9000 de oameni, a decis sa emita bonuri cu 6% dobânda în valoare totala de 50.000 forinti/guldeni.]]></description>
<pubDate>Sat, 22 Nov 2008 00:10:30 +0200</pubDate>
<guid>http://www.colectionarul-roman.ro/stiri/146/guldenii-de-necesitate-de-la-timisoara-din-1849.htm</guid> 
</item>
<item>
<title><![CDATA[Bancnotele de la Sibiu a Bancii Generale Romane (banii armatei lui Mackensen)]]></title>
<link>http://www.colectionarul-roman.ro/stiri/71/bancnotele-de-la-sibiu-a-bancii-generale-romane-%28banii-armatei-lui-mackensen%29.htm</link> 
<description><![CDATA[La sfarsitul primului razboi mondial pe teritoriul Romaniei circulau in paralel 4 feluri de semne monetare: leul emis de Banca Nationala Romana, leul emis de Banca Generala Romana, coroana austro-ungureasca si rubla ruseasca. Intre acestea leul Bancii Generale Romane ocupa un capitol aparte in numismatica romaneasca.]]></description>
<pubDate>Thu, 23 Oct 2008 20:39:22 +0200</pubDate>
<guid>http://www.colectionarul-roman.ro/stiri/71/bancnotele-de-la-sibiu-a-bancii-generale-romane-%28banii-armatei-lui-mackensen%29.htm</guid> 
</item>
<item>
<title><![CDATA[PROIECTAREA ŞI TIPĂRIREA BILETELOR DE TEZAUR ŞI A BANCNOTELOR ROMÂNEŞTI DIN 1952 ÎN UNIUNEA SOVIETICĂ]]></title>
<link>http://www.colectionarul-roman.ro/stiri/53/proiectarea-si-tiparirea-biletelor-de-tezaur-si-a-bancnotelor-romanesti-din-1952-in-uniunea-sovietica.htm</link> 
<description><![CDATA[Toţi numismaţii care se ocupă cu bancnote româneşti cunosc faptul că există două tipuri de bilete de tezaur şi bancnote puse în circulaţie în cadrul reformei
băneşti din 1952. Prima cu numărător (număr de serie) roşu, ca o varietate rară, şi cea a două, cu numărător albastru ca o varietate obişnuită. Ştiind că originea acestor două varietăţi era uşor de descifrat după forma acestor două numărătoare, în România s-a răspândit opinia că biletele cu numărător roşu s-au tipărit în Cehoslovacia, iar cele cu numărător albastru în ţară. Acceptarea generală a acestei opinii era bazată pe marea autoritate a excelentului catalog al monedelor
şi bancnotelor româneşti de BUZDUGAN, LUCHIAN
şi OPRESCU (1997). La acest catalog, în nota de pe pagină 331, se constată scurt şi clar: „Biletele
(reformă monetară) cu seria şi numărul de culoare
albastră au fost tipărite în România, cele cu seria şi numărul de culoare r
