Trupele revolutionare maghiare vin spre Timisoara cu 6.000 de soldati si 300 de tunuri. Când trupele unguresti au început sa înconjoare orasul, s-a început tiparirea acestor bancnote de necesitate. Initial s-au proiectat bancnote cu valori nominale de 5, 10 si 20 guldeni, dar cele de 20 guldeni pâna la urma nu au mai fost tiparite.

Prima data s-au tiparit bancnotele de 5 guldeni (pl. 1/1), dupa aceea cele de 10 guldeni (pl. 1/2). Rascumpararea celor de 10 guldeni s-a planificat pentru primul an, celor de 20 guldeni în al doilea an, iar a celor de 5 guldeni în al treilea an. Un fapt interesant este ca decizia consiliului de razboi a fost sa nu impuna nimanui acceptarea acestor bancnote ca mijloc legal de plata.

Tiparirea s-a efectuat la una din cele 2 tipografii existente în aceea perioada, Beichel sau Veigl, guldenii au fost legate în blocuri, li s-a aplicat timbrul sec si s-au numerotat manual. Dupa aceea au fost taiate manual din aceste blocuri, în linie ondulata, taiând textul de pe stânga "KONIGL.FREISTADT TEMESVAR".

În 26 aprilie 1849, Bem conducatorul suprem al revolutionarilor trece prin comunele Urseni, Giroc, Freidorf si ataca avanposturile Timisoarei, dar fara rezultatul dorit. Asediul tine 107 zile, în care timp Timisoara sufera din cauza lipsei de alimente si a scumpetei. In 30 iunie, dupa ce un tun a nimerit bastionul unde era depozitata munitia, un incendiu de proportii a devastat o parte insemnata din cetate. Conducta de apa a fost intrerupta de asediatori, iar cei din cetate au fost nevoiti sa foloseasca apa din fantana cetatii, fapt ce a dus la aparitia mai multor epidemii.

Situatia s-a schimbat radical la inceputul lunii august, cand generalul Vecsey Karoly a primit ordin sa trimita la Arad o buna parte din tunurile folosite la asediul orasului. Dar inainte sa se supuna ordinului, Vecsey a incercat un ultim atac asupra cetatii in noaptea de 4 spre 5 august, fara succes si de aceasta data.

Generalul a inceput sa retraga de sub Timisoara o parte din trupele si tunurile sale in 7 august. Doua zile mai tarziu, dupa ce ostile armatei revolutionare maghiare sunt invinse pe campul de batalie dintre Sanandrei si Becicherecul Mic, generalul austriac Haynau salveaza cetatea asediata. Haynau sosise exact la timp, in acel moment capitularea garnizoanei asediate fiind deja doar o chestiune de zile.

Guldenii de Timisoara fac parte din seria de bancnote de necesitate emise in timpul revolutiei din 1848-49. Bancnotele de 5 guldeni (pl. 1/1) s-au tiparit cu tus negru pe hârtie alba subtire, sunt bogat împodobite cu motive gotice, litere latine, gotice si chirilice. Valoarea nominala este inscriptionata atât cu cifre arabe cât si romane. Semnaturile care apar pe ele sunt: Schewits, Preyer, Popovicz, Sailer. Au fost numerotate manual si li s-a aplicat timbru sec, stema orasului. Bancnotele sunt unifata si masoara 90x130mm.

Textul din mijloc: "Anweisung - auf funf Gulden Conv. Munze welche die konigl. Temesvarer freistadtische Kammeramts- Kasse unter Garantie der Stadt Temesvar dem Uiberbringer am 1.ten Mai 1852 sammt der Pramie von 54kr. baar bezahlt und auch an Zahlungsstatt annimt. Temesvar, 1ten Mai 1849."

Cele de 10 guldeni (pl. 1/2) au design asemanator cu motive gotice si text cu litere latine, gotice si chirilice. Textul din mijloc este putin diferit: "Anweisung - auf zehn Gulden Conv. Munze welche die konigl. Temesvarer freistadtische Kammeramts-Kasse unter Garantie der Stadt Temesvar dem Uiberbringer am 1.ten Juli 1850 sammt der Pramie von 36kr. baar bezahlt und auch an Zahlungsstatt annimt. Temesvar am 1ten Mai 1849." Dimensiuni: 100x150mm.

Majoritatea acestor guldeni de necesitate au fost preluate de casieria orasului, iar autoritatile timisorene s-au ocupat de preschimbarea lor în sedinta din 23 dec. 1851. Majoritatea au fost rascumparate si blocurile a cate 100buc. de bancnote au fost anulate prin perforare. Aproape toate exemplarele rascumparate au fost distruse.

Cu un secol în urma s-a descoperit intr-o lada un lot de astfel de bancnote, iar majoritatea exemplarelor care se gasesc acum în colectii particulare provin din aceea sursa. Nu se cunosteau exemplare care nu au fost anulate, pâna acum aprox. 5 ani, când s-a descoperit un lot de 10-15 bucati neperforate. Trei piese din acest lot, cu numere de serie consecutive, au aparut in Septembrie 2007 la o licitatie organizata de firma Auktionen Meister & Sonntag, din Stuttgart.

Bibliografie:

1. Ambrus Bela: Magyarorszag papirszuksegpenzei 1723-tol 1914-ig (Bancnotele de necesitate unguresti de la 1723 pana la 1914).
2. Hermann Róbert: 1848-1849 a szabadságharc hadtörténete.
3. Csorba Csaba: Regélo váraink