Colectionarul Roman
  numismatica Numismatica:   Antica   Medievala   Moderna       Notafilie   Exonumia   Ordine, medalii, insemne militare   Prezentare carte   Interviu   numismatica
  rss numismatica Prima pagina  
 

Revista .PDF

Reclame

Carbon Consult - Consultanta in afaceri Carbon Consult SRL
Consultanţă în afaceri
Consultanţă finanţări europene

Urmariti-ne pe Twitter

Twitter: colectionarulro
Puteti citi rapid
ultimele noutati de pe
Colectionarul Roman,
Cartofilie.ro,
Transylvanian-Numismatics.com
si de pe
Magazinul Colectionarilor
AntiqBid - site de licitatii online
27.06.2006 ANTICA
Foto 1

Monedele PROVINCIA DACIA

Dupa infrangerea lui Decebal din 106AD, Provincia Dacia a facut parte din Imperiul Roman pana la retragerea Aureliana din 271, fiind prima provincie abandonata definitiv. O diploma militara descoperita la Porolissum atesta existenta Provinciei Dacia in vara anului 106. Pe tema razboaielor daco-romane si a infrangerii dacilor s-au emis o serie de monede cum ar fi cele care il reprezinta pe Imparatul Traian trecand in galop peste un dac cazut la pamant sau aducand un dac prabusit in fata unui personaj in toga, monedele Imparatului Traian cu zeita Victoria si un scut pe revers, purtand inscriptia VIC(ta) DAC(ia), sau, cele care prezinta pe revers, in exerga, legenda DAC(ia) CAP(ta). Aceste monede sunt inlocuite in anul 110 de o emisiune monetara pe al carei revers apare inscriptia DACIA AVGVST(i) PROVINCIA si Dacia personificata printr-o femeie stand pe o stanca si purtand o acvila. La acea data, Provincia Dacia cuprindea Banatul (abandonat dupa numai 10 ani datorită invaziei yazigilor), o mare parte din Ardeal si Oltenia, Legiunea a-XIII a Gemina şi Legiunea a V-a Macedonica, cu numeroasele trupe auxiliare stationand in castrele din Alba Iulia si Ulpia Traiana Sarmisegetusa.


    Provincia e intr-un conflict permanent cu triburile vecine nesupuse Romei. Inca din timpul imparatului Hadrian, se contureaza ideea abandonarii provinciei, insa, pentru a nu periclitata siguranta colonistilor romani din regiune, imparatul revine asupra hotararii. Incepand cu anul 234AD, o serie de evenimente slabesc puterea Romei. Legiunile din Pannonia isi proclama propriul imparat. Maximinus Thrax duce razboaie continue cu dacii liberi si sarmatii incepand cu anul 236AD, iar, din 238AD, gotii si carpii incep o serie de campanii impotriva Provinciilor Dacia si Moesia.

      Pe fundalul acestor tulburari, imparatul Filip Arabul incearca sa stavileasca raidurile tot mai dese ale carpilor din Provincia Dacia, conducand personal luptele care se incheie abia in 247AD. In 246, in timpul sederii sale in Dacia, imparatul acorda provinciei dreptul de a bate monede de bronz. Primele emisiuni dateaza din vara anului 246AD, ele continuand timp de 11 ani. Monedele sunt probabil batute la Sarmisegetusa. La aceasta monetarie functioneza ca verificator al monedelor Ianuarius Aug(ustorum) (duorum), lib(ertus) nummul(arius), atestat epigrafic la Sarmisegetusa. Cei doi Augusti mentionati in inscriptie sunt, probabil, chiar Filip Arabul si fiul sau.

      In aceasta perioada, datorita conflictului cu carpii, numarul trupelor romane concentrate in provincie creste. Probabil ca necesitatea de a plati solda trupelor, cat si cea de a suplini lipsa de moneda de bronz de pe piata - monetariile din orasele grecesti de la Marea Neagra, Histria, Tomis si Callatis, fusesera inchise - il determina pe Filip Arabul sa acorde provinciei privilegiul de a bate moneda. Un alt fapt care sustine aceasta ipoteza este prezenta pe monedele Provincia Dacia a simbolurilor celor 2 legiuni cantonate in Dacia, V Macedonica si XIII Gemina. Cifra acestor doua legiuni, V si XIII, apare de asemenea pe piese. Totodata, majoritatea acestor monede au fost descoperite in castre si in asezarile civile de langa castre.

      Exista si alte teorii care sustin ca aceste monede au fost batute la Viminacium sau Apulum. O alta posibilitate este ca aceste monede sa fi fost batute intr-o monetarie mobila, provincia fiind devastata de atacurile carpilor. In aceste conditii nu este exclus ca in timpul conflictului trupele romane sa fi fost urmate de o asemenea monetarie, mai ales ca se stie despre prezenta in Dacia a unor specialisti de la Viminacium si chiar Roma.

      In urma studiului stilistic si iconografic facut asupra acestor monede, A. Alfold a ajuns la concluzia ca ele au fost batute la Viminacium. Similaritatile pieselor cu revers Pax din anul XII de la Viminacium, respectiv anul V din Provincia Dacia, au constituit unul dintre elementele decisive in formularea ipotezei, aceasta fiind sustinuta si de alti cercetatori.

      Un alt argument este o greseala de gravare identica (IVIL in loc de IVL) in legenda de pe aversul unor sesterti de Filip Arabul de la Viminacium (AN VIII) si, respectiv, din Provincia Dacia (AN I). Faptul ca portretul lui Filip Arabul este practic identic cu cel al lui Filip II pe unele piese Provincia Dacia (AN III) si, respectiv, de la Viminacium (AN VIII), confirma si el aceeasi ipoteza. Exista totodata si aspecte care vin sa infirme ipoteza emisa de A. Aldold. Unul dintre acestea ar fi ca piesele de la Viminacium sunt mult mai grele si mai bine executate decat cele Provincia Dacia.

    Aceste diferente sunt cel mai usor de observat la monedele batute in timpul imparatilor Valerian - Gallienus.

      Incheierea activitatii monetariei de la Viminacium cu aproximativ 2 ani inaintea aparitiei ultimei monede Provincia Dacia si faptul ca aceasta nu a functionat in anul X al erei locale provinciale, iar in acelasi an (anul III al erei locale), in Provincia Dacia, batandu-se o cantitate considerabila de moneda, sunt doua contraargumente puternice.

            Argumentele pentru a localiza la Apulum monetaria unde s-au batut aceste piese sunt mai putine, una din ele fiind faptul ca din cate se stie, si aici s-a folosit o "era locala". Acest fapt este dovedit epigraphic, existand o inscriptie care este datata "anno primo (f)acti municipi (Apuli)". Cu toate ca nu se poate spune si dovedi inca o locatie exacta a monetariei unde au fost batute aceste piese, putem totusi spune ca a fost cu siguranta in Dacia.

           Data exacta cand s-a inceput emiterea acestor monede o putem aprecia daca studiem monedele imparatului Aemilian. Acesta a fost proclamat augustus de catre trupele sale in iunie/iulie 253AD, dar dupa numai 3 luni, in luna septembrie al aceluiasi an, a fost ucis. In numele lui au fost batute monede Provincia Dacia cu AN VII si AN VIII. Deci probabil trecerea de la anul local VII la anul VIII s-a facut in iulie-august 253AD, iar primele monede Provincia Dacia au fost emise in iulie-august 246AD. In anul VI nu s-au batut deloc piese, cele cateva de la Valerian si Gallienus pe care apare totusi AN VI trebuie sa fie erori, pentru ca acesti imparati au ajuns la putere in anul VIII. Ultimele piese au fost emise deci in 256/257 (AN XI), din acest an fiind cunoscute numai cateva exemplare de foarte slaba calitate ale lui Gallienus, care probabil a inchis monetaria unde se realizau aceste piese.

    In toti acesti 11 ani monedele au circulat intens in provincie, dupa cum se vede si pe uzura accentuata a majoritatii exemplarelor descoperite. Aria lor de raspandire cuprinde intregul teritoriu al provinciei, dar prin schimburile comerciale au ajuns chiar si in provinciile invecinate Moesia Inferior, Moesia Superior si Pannonia Superior. Daca studiem statisticile descoperirilor vedem ca majoritatea emisiunilor sunt din timpul imparatului Filip Arabul, iar cele mai multe monede s-au batut in primul an.

    Monede Provincia Dacia au fost emise pentru Filip I Arabul, Marcia Otacilia, Filip II Iunior, Traianus Decius, Herrenius Etruscilla, Herrenius Etruscus, Hostilianus, Trebonianus Gallus, Volusian, Aemilian, Valerian si Gallienus. Portretele au fost executate in maniera tipica pentru monedele provinciale din aceea epoca, cu bust deobicei spre dreapta - imparatii cu bust cuirasat si purtand paludamentum, imparatesele in stola. Legendele de pe avers sunt si ele obisnuite, scrise in continuu, cu exceptia a catorva piese de la Marcia Otacilia. Legendele de pe avers incep deobicei in spatele bustului imparatului, cu exceptia unor legende mai lungi, care incep chiar sub bust. Pe unele piese ale lui Decius din anul IIII in locul lui “DECIVS” apare “DECIOS”. Acest lucru se poate explica probabil prin originea greaca a gravorului. Exista si piese cu dubla batere (double-struck). Legendele de pe revers sunt scrise doar uneori in continuu, in general sunt intrerupte de elementele reprezentarilor de pe revers. Anul local apare in exerga.

    Reversul pieselor se poate categoriza in 5 tipuri majore: A, B, C, D, E, cum a propus B. Pick, cu mai multe variante. Toate tipurile prezinta o figura feminina (exceptie tipul D, pe care apare Pax), personificare a provinciei Dacia, purtand caciula phrygiana si o sabie curbata dacica in mana dreapta. Tipul A prezinta simbolurile celor 2 legiuni catonate in Dacia: leul (legiunea XIII Gemina) si vulturul (legiunea V Macedonica), “vexillum” al celor 2 legiuni, pe un standard literele “D F” (Dacia Felix). Aceste tipuri ale reversurilor pieselor imita piesele coloniale de la Viminacium.

 

Sestert Filip Arabul – Provincia Dacia – AN I – tip A

 

    Pe reversul de tip D nu mai apar simbolurile dacice, dar nu lipsesc simbolurile celor 2 legiuni romane. Pe piesele mai timpurii cu acest tip de revers Pax apare tinand un sceptru cu Victoria.

 

Herennius Etruscus - Sestert AN V – tip D

 

 

    Reversul de tip B se inspira deasemenea de la monedele similare de la Viminacium, prezintand aceeasi figura feminina intre leu si vultur, in mana stanga vexilla cu numerul legiunii XIII Gemina, in mana dreapta sabia, iar inaintea figurii feminine, o alta vexilla cu numarul legiunii V Macedonica.

 

 

Sestert Filip Arabul – Provincia Dacia – AN II – tip B

 

    Sabia de multe ori este greu vizibila si de aceea acest tip se poate confunda usor cu tipul E, care este derivata din tipul B. Tipul C este similar, dar figura feminina este prezentata asezata.

 

Sestert Filip Arabul – Provincia Dacia – AN II – tip c

 

    Reversurile cu Pax care prezinta figura feminina cu o ramura de maslin in mana dreapta si un sceptru sau un sceptru cu Victoria in mana stanga au aparut pe monedele de la Viminacium si pe cele Provincia dacia cam in acelasi timp in 250/251AD (AN XI la Viminacium si AN IIII in Provincia Dacia).

    Au existat 3 valori nominale: sestert, dupondiu si as. Ultimele 2 se intalnesc mult mai rar ca sestertul, fiindca s-au batut o perioada mult mai mica de timp, in primii trei ani. La inceput sestertul avea o greutate de aprox. 15grame, dar in anii urmatori devine din ce in ce mai usor, ajungand pana la 8-9grame. Diametrul nu scade, dar piesele se subtiaza. Cu toate acestea putem spune ca monedele au avut valoarea de un sestert. Incepand din anul IV executia tehnica a acestor piese este mult mai neglijenta. Tipul E, batut numai in ultimii 2 ani prezinta deja unele caracteristici ale pieselor “barbare”.

    In timpul imparatului Gallienus au inceput sa fie desfiintate monetariile coloniale. Dupa ce monetaria de la Viminacium a fost inchisa, cum am mentionat deja mai sus, monetaria din Provincia Dacia unde s-au batut aceste piese, a fost inchisa si ea 2 ani mai tarziu, in 256/257AD, astfel incheiandu-se emiterea acestor monede.

 

Bibliografie:

 

A. Alföldi, A daciai tartomanyi penzek verdeje, Num. Közl. XXVI - XXVII (1927 - 8), p. 146;

I. Winkler, Moneda PROVINCIA DACIA, SCN, V, 1971, p. 157;

C. Găzdac, Circulaţia monetară în Dacia şi provinciile învecinate de la Traian la Constantin I, vol. I-II, Cluj-Napoca, 2002 , p. 206-207, 321, 561-591;

M. Stelian Munteanu -  Provincia Dacia pe monedele Romei imperiale - Ed. Mediamira, Cluj.Napoca , 2002

 

 

Autor: Aldor Balazs
[Articol aparut in nr 5, seria I, al revistei Colectionarul Roman]

Tags: provincia dacia

COMENTARII (4)

De marian pe 27.05.2011 la 09:04

interesant am si eu omoneda bronz an2

De litoiu pe 16.01.2011 la 14:14

as vrea sa stiu si eu cat valoareaza o asemenea moneda in ziua de azi

De Dorin pe 12.06.2010 la 10:08

salut am si eu o moneda de argint dar nu pot s-o identific , poate ma ajuta cineva cu ceva ? multumesc anticipat.

De miutza pe 18.04.2009 la 14:19

ssssssuuuuuuuper


COMENTEAZA ARTICOLUL

capcha


Colectionarul Roman: newsletter

Introduceti in campul de mai jos datele dv. si veti primi periodic noutatile noastre!







COLECTIONARUL ROMAN

revista colectionarilor,
ISSN 1842-6069
ISSN 2065-054X
Autorii poartă întreaga răspundere pentru textele
citate si iconografia reprodusă.

Contact:
Aldor Balazs - e-mail:
office at transylvanian-numismatics.com

Nu ezitati sa ne contactati pentru orice intrebari,
contributii, observatii, pe e-mail sau pe forum.
 

COMENZI

Nr.1, Seria II - epuizat
Nr.2, Seria II - epuizat
Nr.3, Seria II - 10RON
Nr.4, Seria II - 10RON
Nr.5, Seria II - 10RON
Nr.6, Seria II - 10RON
Nr.7, Seria II - 10RON
Nr.8, Seria II - 10RON (5 exemplare disponibile)
Nr.9, Seria II - 10RON

Taxele postale se adauga!

Un abonament pentru 3 numere: 29RON
(taxele postale sunt incluse)

Cei interesati ne pot contacta la adresa de e-mail:
contact at colectionarul-roman.ro

Va recomandam

Cartofilie.ro
BasarabiaVeche.com
magazinul-colectionarilor.ro

Orasul Lui Bucur


  cartofilie Numismatica:   Antica   Medievala   Moderna       Notafilie   Exonumia   Ordine, medalii, insemne militare   Prezentare carte   Interviu   cartofilie

TAG CLOUD

mastodont  Falco tinnunculus  Numismata  Burma  Doamna LR  Vladislau I  hyperpyron  faruri  Sri Lanka  Cehov  niobiu  arta  castele  Nicolae Grigorescu  Swarovski  Cairo  cent  Julius Slowacki  Ladislau  1952  pasari  1906  frank  tablouri  basarabia  Pakistan  Tajikistan  Schindler  ordin  Colombia  Soyuz  Vint  Korea  lepiras  Baia Mare  marturii de botez  Feroe  Israel  Sirmium  franc  acte normative  Planica  Gorj  Tecuci  altan  traian  dacice  MNIR  CIMEC  Aman  Mako  cimec  Chiojdeni  Bangladesh  SNR  Ceylon  Muzeul Taranului Roman  Santa Maria Asunta  Jamaica  IYA  Christie's  Burns  Colectionarul  licitatie  S.U.A.  Wiena  piso  antoninian  rupee  transylvanian-numismatics.com  Andreescu  Papa  Bontida  Tunisia  etnografie  cahle  coroplastica  Erasmus  unificare monetara  Portugalia  guarani  smaralde  Valerius Gratus  Hobby Expo  aviatie  Marathon  lucernae  Totul Pentru Tara  euro  Heritage  Sagrada Familia  Pacius  Alis  Singapore  jeton  unelte  Arc de Triumf  decoratii  heraldica  Marea Britanie  ww2 
Copyright 2008-2010 Colectionarul Roman. Toate drepturile rezervate. ® Powered by 3Waves Net.