Primul război mondial, numit în acele timpuri şi Marele Război, a dus la ruinarea economiei în majoritatea ţărilor implicate în conflict. Moneda mărunta a dispărut repede din circulaţie în multe ţări, iar soluţia temporară adoptată a fost emiterea de notgelduri. S-au emis în principal notgelduri de hârtie, în nenumărate localităţi şi mai mari, şi mai mici, în majoritatea ţărilor beligerante. Astfel de bilete valorice au fost emise deasemena si de persoane private, industriasi sau proprietari de mici magazine.
Cele mai cunoscute notgelduri emise pe teritoriul României în această perioadă sunt probabil cele de la Suceava (dacă nu le socotim pe cele de la Cernăuţi) dar există şi o serie de alte localităţi care au emis astfel de bilete, despre care se cunoaşte destul de puţin.
În această modestă lucrare voi încerca să prezint câteva dintre aceste bilete, emise în localităţi româneşti care în aceea perioadă se aflau sub administraţia Imperiului Austro-Ungar.
7. Orşova
Emisiune privată a farmacistului (Apotheker) Freyler Ferencz, unifaţă cu text bilingv maghiar/german, emise în 1915/16 (fără an). Pe avers apare intr-un ornament numele farmacistului şi localitatea, cu un număr de serie deasupra. Pe revers textul: „Ezen jegy átadójának fizetek .. fillért. Dem überbringer dieser Note bezahle ich .. Heller.” (Celui care prezintă acest bilet îi plătesc suma de .. helleri). Sub text cu semnatura farmacistului. Dimensiune: aprox. 60x40mm.
7.1.1. 10 filler/heller (1915/16). Pe hârtie verde, serie A, numere de serie cu steluţă.
7.1.2. Ca mai sus, variantă de semnătură.
7.2.1. 20 filler/heller (1915/16). Pe hârtie roşie, serie B, cerc langa numerele de serie.
7.2.2. Ca mai sus, variantă de semnatură.
7.3.1. 50 filler-heller (1915/16). Pe hârtie albă, serie U, ancoră lângă numerele de serie. (Fig. 1)
7.3.2. Ca mai sus, variantă de semnatură.
Freyler Ferencz a devenit mai târziu, in 1922, vicepreşedintele Uniunii Farmaciştilor din Transilvania şi Banat, filiala Timiş, Torontal şi Caraş-Severin. Dar n-a fost singura persoană privată care a emis bonuri valorice în această perioadă la Orşova. Se mai cunosc câteva bonuri cu o execuţie simplistă, emise de firma lui Rusz Arpad, în 1916. Sunt unifaţă, cu text violet, în limba germană, bătute la maşină de scris şi cu ştampila şi semnătura de mână a lui Rusz. Numere de serie scrise cu mâna.
7.4. 10 heller (1916). Numere de serie scrise de mână, în roşu. (Fig. 2)
7.5. 20 heller (1916). Numere de serie scrise de mână, în negru.
8. Petroşani
Emisiune privată a Direcţiei Miniere Salgotarjan (Salgotarjani Banyaigazgatosag) din 1916, în limba maghiară, ambele feţe identice, cu semnăturile casierului si directorului minei. Mărime aprox. 102x62mm.
8.1.1. 10 filler Petrozseny (1916), pe hârtie galbenă, decoraţiuni în violet, cu numere de serie. (Fig. 3)
8.1.2. Ca mai sus, dar fără numere de serie.
8.2.1. 50 filler Petrozseny (1916), pe hârtie albă, decoraţiuni în violet, cu numere de serie.
8.2.2. Ca mai sus, pe hârtie galbenă.
8.2.3. Ca 8.2.1, dar fără numere de serie.
8.3.1. 1 korona Petrozseny (1916), pe hârtie albastră, decoraţiuni în violet, cu numere de serie.
8.3.2. Ca mai sus, dar fără numere de serie.
Există şi exemplare cu supratipar pe două rânduri „Csakis a tarsulat belforgalmaban ervenyes / A penztarnal es elelemtarnal bevalthato” (Numai pentru uz intern. – Se poate preschimba la casierie şi la cantină).
9. Rădăuţi
Emisiune a oraşului Rădăuţi din 1914, unifaţă, cu serie şi număr scrise de mână. Pe revers cu ştampila casierei oraşului pe unele exemplare. Hârtie albă, dimensiune aproximativă 90x50mm.
9.1. 1 krone 12.09.1914 Rădăuţi, cu ştampilă pe revers. (Fig. 4)
9.2. Ca mai sus, fără ştampilă pe revers.
10. Satu Mare
Emisiune privată a Societăţii de Credit Industrial şi de Gospodărie (Ipari es Gazdasagi Hitelszovetkezet) din Satu Mare. Unifaţă, hârtie albă, perforată pe margine, mărime aproximativă 29x22mm.
10.1. 40 filler (1916) Ipari es Gazdasagi Hitelszovetkezet. (Fig. 5)
[Articol aparut in numarul 14 al revistei Colectionarul Roman]
