Pe lângă confirmarea independenţei de stat a României, războiul ruso-româno-turc din 1877-1878 a dus şi la înfiinţarea unui principat autonom al Bulgariei la aproape 500 de ani de la dispariţia ultimului stat bulgar de pe harta Europei în urma cuceririi şi încorporării sale în Imperiul Otoman. În aprilie 1879, Adunarea Naţională reunită în oraşul Târnovo adopta prima constituţie a statului bulgar şi vota în unaninimitate alegerea Prinţului Alexander Battenberg ca principe domnitor al noului stat. Constituţia interzicea titlurile nobiliare şi alte tipuri de distincţii, inclusiv ordinele şi medaliile, dar un articol prevedea totuşi că se poate înfiinţa o singură decoraţie pentru recompensarea meritelor militarilor pe timp de război. Acest articol constituia baza legislativă pentru înfiinţarea viitorului sistem naţional de decoraţii al Bulgariei.
Prima decoraţie bulgară, ce încălca formal prevederile constituţiei adoptate la Târnovo, a fost o medalie comemorativă dedicată urcării Prinţului Alexander pe tron. Medalia a fost înfiinţată cu titlu personal la scurt timp după venirea prinţului în Bulgaria, dar demonstra pe plan faleristic înfiinţarea unui nou stat.
Primul ordin al noului stat bulgar, înfiinţat în virtutea prevederilor constituţiei de la Târnovo, a fost Ordinul Militar pentru Vitejie, apărut pe 1/13 ianuarie 1880. Decretul de înfiinţare prevedea că ordinul va recompensa pe de o parte meritele persoanelor care s-au distins în războiul din 1877-1878, iar pe de altă parte că el va încuraja viitoare acte de eroism pe câmpul de luptă.
Sistemul naţional de decoraţii al Bulgariei a evoluat apoi cu paşi rapizi. Astfel, la doar şase luni de la înfiinţarea Ordinului Militar pentru Vitejie, apărea Medalia Comemorativă pentru Eliberare 1877-78, prima medalie oficială a statului bulgar. Ordinul Sf. Alexandru, primul ordin bulgar destinat a recompensa meritele civile şi militare, lua fiinţă pe 25 decembrie 1881/6 ianuarie 1882, la şase luni după suspendarea constituţiei din 1879, iar pe 24 martie/5 aprilie 1883, Medalia pentru Merit ataşată Ordinului Sf. Alexandru se transforma în Ordinul pentru Merit destinat a recompensa meritele ofiţerilor pe timp de pace sau de război. Ulterior au apărut alte trei distincţiii: Medalia pentru Ştiinţe şi Arte, o medalie comemorativă a războiului cu Serbia (încheiat prin semnarea la Bucureşti a unui tratat de pace în anul 1886) şi un semn onorific pentru Crucea Roşie. Astfel, în anul 1886 la abdicarea Prinţului Alexander, sistemul naţional de decoraţii al Bulgariei conţinea trei ordine, un semn onorific şi patru medalii.
Evoluţia sistemului de decoraţii a continuat şi după venirea pe tronul Bulgariei a Prinţului Ferdinand de Saxe-Coburg-Gotha. Urmând exemplul predecesorului său, urcarea sa pe tron a fost marcată de emiterea unei medalii comemorative, înfiinţată de data aceasta de Consiliul de Miniştri al Bulgariei. Ulterior au apărut alte două distincţii, urmate în anul 1891 de Ordinul Meritul Civil destinat a recompensa meritele excepţionale ale funcţionarilor publici.
Pe 15/27 mai 1893, Adunarea Naţională a modificat secţiunea din constituţie referitoare la decoraţii astfel încât prinţul căpăta dreptul de a acorda ordine şi medalii, dar înfiinţarea acestora trebuia făcută prin legi votate în parlament. Prin acest amendament ordinele bulgare înfiinţate până la acea dată intrau în legalitate constituţională.
Sistemul de decoraţii a fost ulterior amendat prin apariţia în anul 1900 a Ordinului Meritul Militar, înfiinţat doar prin decret regal fără respectarea noilor prevederi constituţionale. Alte patru decoraţii i-au urmat în perioada dintre 1902 şi 1908. Aceste decoraţii au fost însă acceptate tacit, mai ales că ultima dintre ele era o cruce comemorativă dedicată proclamării Bulgariei ca un regat independent pe 22 septembrie/5 octombrie 1908.
Pe 18/31 mai 1909 are loc însă o nouă încercare de încălcare a constituţiei prin înfiinţarea prin decret regal a Ordinului Sfinţii Chiril şi Metodiu destinat a deveni cel mai înalt ordin bulgar. Acţiunea Regelui Ferdinand provoacă nemulţumire şi duce la luări de poziţie împotriva noului ordin, dar întrucât el începuse să fie acordat, în anul 1910 se încearcă aducerea sa în legalitate. Printre argumentele aduse în favoarea sa la discuţiile din Adunarea Naţională a fost şi acela că Ordinului Sfinţii Chiril şi Metodiu a fost înfiinţat pentru a marca proclamarea Bulgariei ca un regat independent. Ordinul a fost în cele din urmă acceptat de parlament printr-o lege votată în februarie 1910.
În ultimii ani ai Primului Război Mondial se înfiinţează încă două decoraţii bulgare, astfel încât la abdicarea Regelui Ferdinand (determinată de înfrângerea Bulgariei în război), sistemul naţional de decoraţii al Bulgariei conţinea şase ordine, cinci semne onorifice şi şaptesprezece medalii. Sistemul va rămâne în esenţă neschimbat până la preluarea puterii de către comunişti în septembrie 1944. După această dată încep să apară şi alte decoraţii care marchează schimbările ce au avut loc în viaţa politică a Bulgariei. Vechile decoraţii continuă însă să fie acordate, dar cu modificările aduse de noul Consiliu de Regenţă care a decis îndepărtarea simbolurilor ce aminteau de predecesorii regelui minor Simeon al II-lea. Astfel leul neîncoronat al Bulgariei ia locul portretelor şi monogramele regilor de pe decoraţii, iar panglicile în culorile casei Coburg (alb-galben-negru) sunt înlocuite.
Abdicarea Regelui Simeon şi proclamarea republicii în toamna anului 1946 aduce noi schimbări în sistemul bulgar de decoraţii. Un decret ministerial din vara anului 1947 decide o restructurare a sistemului de decoraţii şi introduce însemne republicane la care cununi de spice au luat locul coroanelor regale. Decretul rămâne valabil până în anul 1950, când toate decoraţiile din sistemul tradiţional sunt abrogate şi locul lor este luat în întregime de un sistem de decoraţii de inspiraţie sovietică. Câteva ordine din noul sistem au preluat numele unora din sistemul tradiţional, fără însă a păstra şi organizarea sau importanţa lor.
Sistemul de decoraţii iniţiat în 1944 se dezvoltă treptat astfel încât la căderea comunismului în 1989 cuprindea 10 titluri de onoare, 17 ordine şi 52 de medalii. O lege adoptată în 1991 desfiinţează majoritatea acestor decoraţii cu excepţia a trei ordine, Ordinul Stara Planina, Ordinul Călăreţului din Madara şi Ordinul Trandafirului înfiinţate pe 4 august 1966. Iniţial ele erau destinate doar cetăţenilor străini, dar în 1994 s-a decis ca ele să fie acordate şi cetăţenilor bulgari. Sistemul de decoraţii a fost modificat iar în perioada 2003-2004 când au fost reînfiinţate multe dintre ordinele tradiţionale bulgare. În prezent sistemul de decoraţii al Bulgariei este compus din Ordinul Stara Planina, Ordinul Sfinţii Chiril şi Metodiu, Ordinul Meritul Civil, Ordinul Meritul Militar, Ordinul Călăreţului din Madara, Ordinul pentru Vitejie şi Medalia pentru Merit.
Bibliografie
Todor Petrov - Orders and Medals of Bulgaria (Sofia, 2000)
Imaginile au fost reproduse cu permisiune de la UBS Gold & Numismatics.
Alexandru Daşu
