În prezent, în Franţa , prevederile art.716 C.civ. sunt încă în vigoare.
Din punct de vedere istoric trebuie spus că în dreptul feudal francez, în anul 1259, se hotărâse că aurul comorilor aparţine regelui, iar argintul nobilului pe ale cărui pământuri se făcuse descoperirea. La 1270 aurul aparţinea regelui iar argintul înaltului baron cu drept de judecată( baron haut-justitier), iar la 23 mai 1472 se hotărăşte că aurul găsit în râuri şi pârâuri aparţine regelui .
Prevederile codului civil francez se coroborează cu cele ale unei legi din 27 septembrie 1941 care instituia obligativitatea descoperitorului ( inventatorului) şi a proprietarului fondului pe care s-au descoperit bunuri mobile interesante din punct de vedere istoric, arheologic, numismatic sau artistic de a înştinţa primarul localităţii pe a cărui rază administrativ-teritorială s-a făcut descoperirea, acesta trebuind ca, fără întârziere să o transmită prefectului care informează pe „directorul general al arhitecturi” sau pe reprezentantul acestuia. [...] Continuarea articolului o puteti citi in numarul 6 al revistei Colectionarul Roman.
