Întrucât în deceniul al IX-lea al secolului trecut, activitatea autorului acestor rânduri s-a desfăşurat la Liceul CUG, aşa cum i se spunea atunci Grupului Şcolar „Dumitru Mangeron”, acesta are idee despre ceea ce a fost şi ce se voia a fi Combinatul de Utilaj Greu din Iaşi (FORTUS). Cum însă memoria îţi face feste, atunci când te aştepţi mai puţin, am apelat la o lucrare dedicată FORTUS-ului, editată cu ocazia împlinirii a zece ani de la punerea pietrei de temelie, din care vom spicui în continuare.
Gratulat pe merit cu numeroase metafore, CUG-ul rămâne în memoria noastră drept „cetatea de foc a Iaşului”, cum i-a spus prozatorul Grigore Ilisei, „universul albastru al celor o sută treizeci de hectare de nu mă uita”, cum i-a spus poetul Adi Cristi (în altă parte, se vorbeşte de două sute cincizeci de hectare), „cel mai reuşit design industrial”, din câte construcţii văzuse un arhitect japonez, specializat în proiectarea spaţiilor industriale, minunea de pe Valea Adâncă, cea care a mutat cursul pârâului Nicolina (singura apă din ţară care curge spre nord).[...]
